inseamna ,,indivizibili". Mai tirziu, invatatii au dovedit ca toate corpurile care ne inconjoara sunt constituite din particule foarte mici. Aceste particule raman denumite ca si inainte atomi - acum se stie ca atomii nu sint indivizibili. Desi are dimensiuni extrem de mici, atomul este o particula complexa, compusa din particule si mai mici - protoni, neutroni si electroni. Protonii sint incarcati cu electricitate pozitiva, electronii cu electricitate negativa, pe cand neutronii nu poarta incarcatura electrica. Protonii si neutronii formeaza nucleul atomului in jurul careia se rotesc electronii.
Numarul de protoni care se gasesc in nucleu este egal cu numarul de electroni ce se rotesc in jurul nucleului.
Deoarece sarcina electrica a protonului ai electronului este egala ca marime, insa de semne contrare, atomul in intregime este electric neutru. Nucleul atomic ocupa o parte infima din volumul atomului. Daca ne reprezentam atomul ca o sfera cu diametrul de 100 m, atunci nucleul din el va fi cit o alice cu diametrul aproximativ 1 mm. Cu toate acestea, aproape intreaga masa a atomului este concentrata in nucleul sau, deoarece fiecare particula care face parte din nucleu este de 1840 ori mai mare decit un electron.
Nucleul atomilor fiecarui element chimic are un numar strict determinat de protoni. In cazul in care cantitatea de protoni din nucleu se schimba, atunci se modifica toate proprietatile chimice si fizice ale atomului, obtinandu-se un alt element chimic. In majoritatea cazurilor, elementele chimice sint formate din atomi in care cantitatea de protoni din nucleu este aceeasi, iar cantitatea de neutroni este diferita. Astfel de atomi ai unuia si aceluiasi element chimic se numesc izotopi.
De exemplu, hidrogenul are trei izotopi - hidrogen obisnuit (protiu), deuteriu si tritiu.
Nucleul atomului de hidrogen obisnuit este format dintr-un proton, nucleul atomului de deuteriu dintr-un proton si un neutron, iar nucleul atomului de tritiu dintr-un proton si doi neutroni. Uraniul are 11 izotopi. Deoarece toti protonii sint incarcati electric pozitiv, intre ei, ca particule cu incarcare de acelasi semn, actioneaza forte electrice de respingere. De aceea s-ar parea ca nucleul atomilor in compunerea carora intra cativa protoni trebuie sa se dezintegreze de la sine. In realitate insa, nucleele majoritatii elementelor sunt foarte stabile. Aceasta se explici prin aceea ca in afara de fortele electrice de respingere dintre protoni, intre toate particulele care intri in componenta nucleului actioneaza forte uriase de interatractie - fortele interioare nucleare.
Aceste forte, care actioneaza la distante foarte mici, depasesc ca marime fortele electrice de respingere. Energia ascunsa in nucleu, conditionata de actiunea fortelor interioare nucleare, se numeste energie nucleara sau atomica.
Arma a carei actiune de lupta se bazeaza pe folosirea energiei nucleare (atomice) se numeste arma nucleara (atomica).
Se deosebesc doua feluri de arme nucleare: "arma nucleara exploziva" si "substantele radioactive de lupta" (S.R.L.).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu